sâmbătă, 9 ianuarie 2010

de ce îşi merită soarta ziariştii

nu pentru că scriu după ureche de prea multe ori.

nu pentru că admit slugarnic ingerinţa patronatului sau a administraţiei în zona editorială.

nu pentru că politicienii îi pot prea uşor influenţa.

ci pentru că, atunci când guvernul propune ca angajatorul să le plătească dările către stat aşa încât ei să aibă pensii mult mai mari, ziariştii ţipă ca din gură de şarpe că nu vor asta! pe toate posturile au proliferat jelaniile patronatelor că taxarea drepturilor de autor le va ruina, dar nu am auzit niciun singur cuvinţel despre statutul şubred al ziaristului "pe drepturi de autor".

unui astfel de ziarist, singurul existent pe "profesionista" piaţă privată mass media, i se poate desface contractul de drepturi de autor fără ca legea să îl mai poată proteja.

la început, patronatele nu utilizau un asemenea procedeu dacă doreau să scape de indezirabili, dar în ultima vreme această barieră morală a fost depăşită.

ştiu exemple concrete la trustul "Adevărul", dar alţii mi-au povestit că de când cu criza, procedeul s-a generalizat.

şi atunci, să nu le dai dreptate celor ce îşi bat joc de ziarişti? dacă ei singuri nu îşi pot apăra interesele, cine să-i mai creadă că pot apăra interesele cetăţenilor?

2 opinii:

  1. Bravo, Ionut, ai sange-n instalatie. Voi scrie si eu pe acest subiect. Ai dreptate. Am aceeasi pozitie ca si tine. Nu am scris pana acum nu pentru ca as ezita, ci pentru ca nu am avut cand sa fac asta. Dar voi trata subiectul pe larg.

    RăspundeţiŞtergere
  2. regret ca poate te dezamagesc, dar nu e vorba de curaj pentru ca intre timp am plecat de la adevarul.

    ca sa fie clar ce cred, iti spun ca problema nu e a presei in principal, asa se platesc salariile, cu complicitatea statului, in marea majoritate a economiei private.

    raul izvoraste din faptul ca nu avem o platforma politica care sa fi promovat drepturile angajatilor. in romania nu exista partid de stanga si punct.

    asa au ajuns angajatii sa fie exploatati salbatic, fie ca lucreaza la multinationale, fie ca lucreaza la patriciu: nu au concediile legale, nu li se platesc orele suplimentare sau weekendurile, li se cere sa lucreze gratis sase zile pe saptamana.

    bun, poti sa iti faci o pensie privata.

    dar ce ma deranjeaza enorm in postura de ziarist la patron este contributia zilnica la notorietatea si profitul patronului, in dauna propriei familii.

    dar daca tot facem asta, de ce sa nu o si spunem cand avem ocazia?

    RăspundeţiŞtergere